De la câte kg ești obez? Ghid complet pentru o viață sănătoasă

"; return; }const imc = (weight / (height * height)).toFixed(1); let message;if (imc < 18.5) { message = `IMC-ul tău este ${imc}. Ești subponderal. O dietă echilibrată și activitatea fizică regulată te pot ajuta să îți crești greutatea într-un mod sănătos.`; } else if (imc >= 18.5 && imc < 24.9) { message = `IMC-ul tău este ${imc}. Ai o greutate normală. Continuă să menții un stil de viață echilibrat pentru a-ți păstra sănătatea.`; } else if (imc >= 25 && imc < 29.9) { message = `IMC-ul tău este ${imc}. Ești supraponderal. O dietă sănătoasă și exercițiile regulate te pot ajuta să îți reduci greutatea.`; } else if (imc >= 30 && imc < 34.9) { message = `IMC-ul tău este ${imc}. Ai obezitate de grad I. Consultă un specialist pentru un plan personalizat de dietă și exerciții.`; } else if (imc >= 35 && imc < 39.9) { message = `IMC-ul tău este ${imc}. Ai obezitate de grad II. Este recomandat să lucrezi cu un medic sau un nutriționist pentru a gestiona greutatea.`; } else { message = `IMC-ul tău este ${imc}. Ai obezitate morbidă (grad III). Consultă de urgență un specialist pentru un plan de tratament adecvat.`; }document.getElementById("result").innerHTML = `

${message}

`; }

De la câte kilograme ești obez?

Pentru a înțelege mai bine acest prag, iată câteva exemple care arată de la câte kilograme este considerată o persoană obeză în funcție de înălțime:

Înălțime (m)	Greutate (kg) pentru IMC 30	Greutate (kg) pentru IMC 35 (Obezitate de grad II)
1.50	67.5	78.8
1.60	76.8	89.6
1.70	86.7	101
1.80	97.2	113.4
1.90	108.3	126.3

Factori care influențează obezitatea

Obezitatea nu este determinată doar de IMC. Iată alți factori importanți care contribuie la apariția obezității:

1. Genetica: Factorii genetici pot influența metabolismul și depozitarea grăsimilor.
2. Stilul de viață: O dietă bogată în calorii și lipsa activității fizice contribuie semnificativ.
3. Factori emoționali: Stresul și depresia pot duce la o alimentație nesănătoasă.
4. Tulburări hormonale: Tulburări ale glandei tiroide sau ale glandelor suprarenale pot contribui la creșterea în greutate.

Cum putem preveni obezitatea?

Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială. Iată câteva sfaturi:

• Alimentație echilibrată: Includeți alimente bogate în fibre, proteine slabe, legume și fructe.
• Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică de cel puțin 150 de minute pe săptămână.
• Menținerea unui somn adecvat: Lipsa somnului poate crește riscul de îngrășare.
• Gestionarea stresului: Practici precum meditația și yoga ajută la echilibrarea stării emoționale.

Cât de periculoasă este obezitatea pentru sănătate

1. Riscuri cardiovasculare majore

Obezitatea crește riscul de boli cardiovasculare, inclusiv:

• Hipertensiune arterială: Grăsimea în exces poate îngreuna circulația sângelui, ducând la creșterea tensiunii arteriale.
• Ateroscleroza: Depunerea de grăsimi pe pereții arterelor crește riscul de îngustare a arterelor, ceea ce poate cauza infarct miocardic sau accident vascular cerebral (AVC).
• Insuficiență cardiacă: Inima trebuie să pompeze mai greu pentru a alimenta un corp mai mare, ceea ce poate duce la slăbirea mușchiului cardiac.

2. Diabet de tip 2

Excesul de greutate contribuie la rezistența la insulină, principala cauză a diabetului de tip 2. Aproximativ 80-90% dintre persoanele cu diabet de tip 2 sunt supraponderale sau obeze. Diabetul poate avea multiple complicații, cum ar fi afectarea vaselor sanguine, a rinichilor, a nervilor și chiar orbire.

3. Afecțiuni respiratorii și apneea de somn

Obezitatea crește riscul de probleme respiratorii, inclusiv:

• Apnee de somn obstructivă: Grăsimea acumulată în jurul gâtului poate bloca căile respiratorii, cauzând pauze în respirație în timpul somnului.
• Sindromul hipoventilației: Obezitatea severă poate afecta capacitatea plămânilor de a ventila corespunzător, provocând hipoxie (nivel scăzut de oxigen).

4. Afecțiuni articulare și osteoartrită

Greutatea în exces pune o presiune suplimentară pe articulații, în special pe genunchi, șolduri și coloană vertebrală, contribuind la uzura cartilajului și la apariția osteoartritei.

5. Probleme digestive și afecțiuni hepatice

Persoanele obeze au un risc crescut de:

• Boală de reflux gastroesofagian (BRGE): Greutatea excesivă poate provoca reflux de acid din stomac în esofag.
• Steatoză hepatică non-alcoolică: Obezitatea favorizează acumularea de grăsime în ficat, ducând la inflamații și chiar la ciroză în cazuri avansate.

6. Riscul de cancer

Obezitatea este asociată cu un risc mai mare pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, colorectal, endometrial, pancreatic și renal. Grăsimea corporală în exces poate produce hormoni și factori de creștere care stimulează dezvoltarea celulelor canceroase.

7. Probleme psihologice și de sănătate mentală

Obezitatea poate afecta profund sănătatea mintală, fiind frecvent asociată cu:

• Depresie și anxietate: Stigmatizarea socială și dificultatea de a menține un stil de viață activ pot contribui la izolare socială și probleme de sănătate mentală.
• Scăderea încrederii în sine: Percepția negativă asupra propriei imagini corporale poate avea un impact asupra încrederii și stimei de sine.

8. Reducerea duratei de viață

Obezitatea, în special obezitatea severă, este asociată cu o reducere semnificativă a duratei de viață. Studiile arată că persoanele obeze pot trăi cu aproximativ 5-20 de ani mai puțin decât persoanele cu o greutate sănătoasă, în funcție de gradul de obezitate.

Principalele tipuri de tratament pentru obezitate

1. Modificări ale stilului de viață

Schimbările în alimentație și activitatea fizică reprezintă prima linie de tratament pentru obezitate.

• Dieta și alimentația sănătoasă: Dietele echilibrate, bogate în fibre și cu conținut moderat de calorii, sunt esențiale. Dietele sărace în carbohidrați, cele cu un conținut scăzut de grăsimi și dietele mediteraneene sunt frecvent utilizate pentru scăderea în greutate.
• Exercițiile fizice: Activitatea fizică regulată, de minimum 150 de minute pe săptămână, este recomandată pentru a susține pierderea în greutate și pentru a menține sănătatea cardiovasculară.
• Managementul comportamental: Terapia cognitiv-comportamentală ajută la identificarea și modificarea obiceiurilor alimentare nesănătoase și a comportamentelor asociate cu supraalimentația.

2. Medicamente pentru scăderea în greutate

Medicamentele antiobezitate sunt prescrise în mod special persoanelor cu un IMC mai mare de 30 sau celor cu un IMC de 27 și comorbidități. Acestea trebuie folosite doar sub supravegherea unui medic, iar rezultatele variază.

• Orlistat: Inhibă absorbția grăsimilor în organism, reducând astfel aportul caloric. Poate provoca efecte secundare digestive, cum ar fi balonarea și diareea.
• Liraglutidă: Un medicament injectabil care reduce apetitul și crește senzația de sațietate.
• Fentermină-topiramat: Acest medicament combină efectul de reducere a apetitului al fenterminei cu efectul topiramatului de a induce senzația de sațietate.
• Naltrexonă-bupropion: Ajută la controlul poftei de mâncare și al comportamentului alimentar prin influențarea sistemului de recompensă din creier.

3. Terapia chirurgicală (chirurgia bariatrică)

Chirurgia bariatrică este o opțiune pentru persoanele cu obezitate severă (IMC peste 40) sau pentru cei cu IMC peste 35 și alte probleme de sănătate asociate. Aceasta este recomandată atunci când celelalte metode de tratament au eșuat.

Tipurile principale de intervenții bariatrice includ:

• Bypass gastric: Redirecționează o parte a stomacului și a intestinului, limitând astfel cantitatea de alimente care poate fi ingerată și reducând absorbția nutrienților.
• Gastrectomia longitudinală (sleeve gastric): Îndepărtează o porțiune mare din stomac, formând un „tub” care limitează cantitatea de mâncare și reduce secreția de hormoni care stimulează foamea.
• Banda gastrică ajustabilă: Se plasează o bandă în jurul stomacului pentru a crea un mic buzunar, ceea ce limitează aportul de alimente. Aceasta metodă este însă mai puțin populară, având rezultate mai puțin stabile pe termen lung.
• Balonul gastric: Este o metodă non-chirurgicală în care se introduce un balon în stomac care este apoi umflat pentru a limita capacitatea stomacului și a induce senzația de sațietate.

4. Terapia cu dispozitive medicale

Anumite dispozitive aprobate pentru tratamentul obezității ajută la reducerea consumului de alimente sau la stimularea senzației de sațietate.

• Sistemul AspireAssist: Este un dispozitiv care permite evacuarea unei părți din conținutul stomacului după mese, reducând astfel aportul caloric.
• Stimularea nervului vag: Acest dispozitiv stimulează nervul vag, care joacă un rol în reglarea apetitului și a sațietății, ajutând astfel la reducerea consumului alimentar.

5. Terapia psihologică și de grup

Susținerea psihologică și participarea la grupuri de suport pot ajuta la menținerea motivației și la prevenirea recăderilor în obiceiuri nesănătoase. Terapia cognitiv-comportamentală și alte forme de consiliere pot ajuta la gestionarea stresului și la combaterea comportamentelor compulsive legate de alimentație.

6. Intervenții experimentale și alte terapii

Dezvoltarea tratamentelor pentru obezitate este în continuă evoluție. Metode precum crioablația (înghețarea nervilor pentru a reduce senzația de foame) și terapia genetică sunt la stadiu experimental, dar oferă speranțe pentru viitorul tratamentului obezității.