Aproape o treime dintre adulții din România au varice — o cifră confirmată de studiile epidemiologice naționale, care indică o prevalență a insuficienței venoase cronice de aproximativ 32% la populația adultă. Vestea bună: în 2026, tratamentul varicelor s-a transformat radical față de operațiile clasice de acum 15-20 de ani. Astăzi, în peste 80% din cazuri, venele bolnave se închid cu un laser introdus printr-un ac, fără tăieturi, fără spital, cu mersul reluat imediat după procedură. În acest ghid îți explicăm pe înțelesul tuturor ce sunt varicele, cum recunoști primele semne, ce opțiuni de tratament există și cum alegi metoda potrivită pentru tine.
Ce sunt varicele și de ce apar pe picioarele tale
Imaginează-ți venele de la picioare ca pe niște țevi prin care sângele urcă înapoi spre inimă. Spre deosebire de țevile obișnuite, venele tale au în interior niște supape mici, ca niște aripioare, care se deschid când sângele urcă și se închid când acesta vrea să se întoarcă. Așa, sângele merge într-o singură direcție: de la picioare spre inimă.
Problema apare când aceste supape încep să nu mai închidă bine. Sângele se întoarce parțial înapoi spre picior, se acumulează în venă și o întinde. În timp, vena devine umflată, șerpuită, vizibilă sub piele — asta este o varice. În termeni medicali, fenomenul se numește insuficiență venoasă cronică.
De ce ți se strică supapele? Cele mai frecvente cauze sunt: ereditatea (dacă mama sau tatăl tău au avut varice, riscul tău crește semnificativ), statul prelungit în picioare (vânzători, frizeri, chelneri, bucătari, profesori), sarcinile multiple, obezitatea, vârsta și, mai rar, traumatismele sau cheagurile vechi în vene.
Cum recunoști primele semne de varice (înainte să fie prea târziu)
Varicele nu apar peste noapte. Cu mulți ani înainte ca venele să devină vizibile, organismul îți dă semnale pe care majoritatea oamenilor le ignoră. Iată ce să urmărești:
- Senzația de picior greu, mai ales seara, după o zi în care ai stat mult în picioare sau pe scaun
- Furnicături sau senzație de arsură la nivelul gambelor
- Crampe nocturne — te trezești noaptea cu durere bruscă în gambă
- Umflarea gleznelor seara, care dispare după ce dormi
- Mâncărimi pe pielea gambei, fără cauză aparentă
- Apariția vinișoarelor roșii sau albastre (telangiectazii) în spatele genunchiului sau pe gambă
Dacă recunoști două sau mai multe dintre semnele de mai sus și ele se repetă de luni de zile, e momentul să mergi la un medic specialist. Nu aștepta să apară varicele groase, șerpuite — în acel stadiu, boala e deja avansată și tratamentul, deși la fel de eficient, e mai laborios.
Cine face varice mai des? Factorii de risc principali
Conform datelor publicate de Societatea Română de Flebologie și a studiilor europene de referință, riscul de a dezvolta varice este influențat de mai mulți factori. Femeile sunt afectate de 2-3 ori mai des decât bărbații — în special din cauza hormonilor (estrogenul slăbește pereții venelor) și a sarcinilor. Aproximativ 10-33% dintre femeile adulte și 10-20% dintre bărbați au la un moment dat în viață insuficiență venoasă cronică.
Alți factori care îți cresc riscul: vârsta peste 50 de ani, istoricul familial pozitiv (rude de gradul I cu varice), supraponderalitatea, sedentarismul, profesiile care presupun ortostatism prelungit, fumatul, consumul de contraceptive orale, traumatismele membrelor inferioare și antecedentele de tromboză venoasă profundă (cheag de sânge într-o venă profundă). Dacă te recunoști în 2-3 dintre acești factori, e cazul să faci o evaluare preventivă, chiar dacă picioarele tale arată încă bine.
Diagnosticul: ce se întâmplă la consultul medical
Evaluarea pacientului cu suspiciune de varice este simplă, nedureroasă și durează 30-40 de minute. Medicul specialist te va întreba despre simptome, factori de risc, antecedente familiale, apoi va inspecta picioarele tale în poziție în picioare (varicele se văd mai bine când stai vertical, pentru că presiunea sângelui le accentuează).
Investigația principală este ecografia Doppler venoasă. Aparatul folosește ultrasunete (aceleași unde inofensive folosite la ecografia copiilor în sarcină) și îi arată medicului în timp real cum curge sângele prin venele tale, unde sunt supapele defecte, ce vene sunt afectate și cât de severă este boala. Pe baza acestui examen, medicul decide ce tratament ți se potrivește.
Pentru o evaluare completă a sistemului tău venos, un consult de angiologie este punctul de plecare obligatoriu — angiologia este specialitatea medicală dedicată în întregime bolilor vaselor de sânge, atât arteriale cât și venoase. Doar un specialist îți poate spune cu certitudine dacă ai nevoie de tratament și care e cel mai potrivit pentru cazul tău.
Tratament varice — toate opțiunile disponibile în 2026
Există mai multe metode pentru tratamentul varicelor, fiecare cu indicații, avantaje și limitări specifice. Alegerea metodei depinde de tipul venei afectate, dimensiunea ei, localizare, stadiul bolii și starea generală a pacientului. Iată ce poți face astăzi:
1. Tratamentul conservator (pentru stadii incipiente)
Dacă boala e doar la început și nu ai varice mari, medicul îți poate recomanda măsuri de bun simț care încetinesc evoluția: purtarea ciorapilor compresivi medicali (clasa II sau III, prescriși de medic, nu cei de la farmacie pe care îi alegi singur), evitarea statului prelungit în picioare sau pe scaun, ridicarea picioarelor la 15-20 cm deasupra nivelului inimii când te odihnești, scăderea în greutate, exerciții fizice regulate (mers pe jos, înot, bicicletă), evitarea apei foarte calde, băilor fierbinți și saunei. Aceste măsuri nu vindecă varicele existente, dar pot opri sau încetini apariția altora noi.
2. Scleroterapia cu spumă
Pentru varicele mici și medii, scleroterapia este o opțiune excelentă. Medicul îți injectează direct în venă o substanță specială (numită agent sclerozant) care, sub formă de spumă, irită peretele venei și face ca aceasta să se închidă și să se transforme treptat într-o cicatrice subțire pe care organismul o resoarbe în câteva luni. Procedura durează 20-30 de minute, nu necesită anestezie, iar pacientul pleacă acasă imediat. Pot fi tratate mai multe vene în aceeași ședință. Singurul disconfort: trebuie să porți ciorapi compresivi 2-3 săptămâni după.
3. Ablația endovenoasă cu laser (EVLA) — standardul de aur
Pentru varicele mari, în special cele de pe vena safenă (vena cea mai mare a piciorului, care merge de la gleznă spre interiorul coapsei), ablația endovenoasă cu laser reprezintă astăzi standardul de aur la nivel mondial. Iată cum funcționează: medicul îți face o singură înțepătură mică (sub un milimetru) la gleznă sau sub genunchi, sub anestezie locală. Prin acea înțepătură introduce un cateter subțire — practic un tub mai subțire decât o paie — care este ghidat ecografic exact în interiorul venei bolnave. Prin cateter trece o fibră laser. Pe măsură ce fibra este retrasă încet, aceasta emite căldură care „sigilează” vena pe toată lungimea ei. Vena nu mai funcționează, iar sângele este preluat automat de alte vene sănătoase din apropiere.
Avantajele acestei metode, confirmate de studii internaționale publicate în jurnale ca Journal of Vascular Surgery și European Journal of Vascular and Endovascular Surgery: nu există tăieturi, nu există cicatrici, nu există anestezie generală, pacientul pleacă acasă în aceeași zi, mersul este reluat imediat, durerea postoperatorie este minimă, iar rata de succes este de peste 95% la 5 ani. Recuperarea: 1-2 zile de odihnă relativă, apoi ciorapi compresivi 1-2 săptămâni, fără restricții majore.
4. Ablația cu radiofrecvență (RFA)
Foarte similară cu ablația cu laser, dar în loc de energie laser, vena este închisă cu energie de radiofrecvență (același tip de unde folosite în telecomunicații, doar că la intensitate medicală controlată). Rezultatele sunt comparabile cu ablația laser, alegerea între cele două depinde de preferința medicului și de tipul venei.
5. Operația clasică (stripping-ul) — folosită rar astăzi
Era operația standard până prin anii 2000. Presupune două tăieturi (la inghinal și la genunchi sau gleznă), introducerea unui instrument prin venă și „smulgerea” venei bolnave. Necesită anestezie rahidiană sau generală, internare 1-2 zile, recuperare 1-2 săptămâni cu durere și vânătăi semnificative. Astăzi se mai practică doar în cazuri foarte avansate sau când metodele endovenoase nu sunt accesibile.
Cum alegi metoda potrivită pentru tine
Nu există un tratament „cel mai bun” universal. Există tratamentul potrivit cazului tău. Un pacient cu vene mici, fără simptome severe, va beneficia maxim din scleroterapie. Un pacient cu insuficiență de venă safenă mare, cu varice voluminoase, va avea cele mai bune rezultate cu ablația laser. Un pacient vârstnic cu multiple comorbidități poate necesita o abordare combinată sau doar tratament conservator.
Decizia trebuie să vină după ecografia Doppler venoasă și o discuție onestă cu medicul, în care să înțelegi: ce vene îți sunt afectate, ce metodă recomandă și de ce, care sunt riscurile, cât costă, cum decurge recuperarea, dacă boala poate reveni și ce trebuie să faci după pentru ca asta să nu se întâmple.
Ce se întâmplă dacă lași varicele netratate
Mulți pacienți cred că varicele sunt doar o problemă estetică. Adevărul este altul. Netratate, varicele evoluează — niciodată nu regresează spontan. Complicațiile posibile, în ordinea gravității: pigmentări brune ale pielii gambei (depuneri de fier din sângele stagnant), eczema varicoasă (piele uscată, mâncărimi cronice), lipodermatoscleroza (întărirea și inflamarea pielii și a țesutului de sub piele), ulcerul varicos (rană deschisă pe gambă care nu se vindecă luni sau ani de zile), tromboflebita superficială (cheag inflamator în varice), iar în cazurile cele mai grave — tromboza venoasă profundă, cu risc de embolie pulmonară fatală.
Trezirea spre o gleznă cu rană cronică ce miroase urât și nu se vindecă, după 15 ani de varice ignorate, este un scenariu pe care medicii vasculari îl întâlnesc săptămânal. Tratamentul precoce previne aproape toate aceste complicații.
Cum previi reapariția varicelor după tratament
Tratamentul rezolvă venele bolnave existente, dar nu îți schimbă structura genetică sau stilul de viață. Pentru a evita ca alte vene să devină varicoase în viitor: păstrează greutatea în limite normale, fă mișcare regulat (mersul pe jos, înotul și bicicleta sunt ideale), evită statul prelungit în aceeași poziție (la birou, ridică-te din 30 în 30 de minute), poartă ciorapi compresivi când călătorești cu avionul peste 4 ore, evită saună și apa fierbinte, hidratează-te bine, nu fuma.
Întrebări frecvente despre tratamentul varicelor
Cât durează o procedură de ablație laser? Între 45 și 75 de minute, cu pacientul treaz, sub anestezie locală. Plus aproximativ 30 de minute de monitorizare după.
Doare? Procedura în sine este nedureroasă datorită anesteziei locale. Postoperator, pot apărea 2-3 zile de senzație de tensiune, ameliorate cu ibuprofen sau paracetamol.
Pot să merg la serviciu a doua zi? Da, dacă serviciul nu presupune efort fizic mare sau stat prelungit în picioare. Pentru serviciu fizic — pauză de 3-5 zile.
Pot reapărea varicele? Vena tratată nu reapare niciodată — ea este distrusă definitiv. Pot însă apărea alte varice, pe alte vene, dacă predispoziția genetică există. Riscul scade cu stilul de viață sănătos.
Este decontat tratamentul de Casa de Asigurări? Doar operația clasică (stripping) este decontată parțial. Procedurile minim invazive (ablație laser, scleroterapie) sunt, în 2026, plătite integral de pacient în majoritatea clinicilor private.
Pentru orice nelămurire suplimentară, discută cu medicul tău specialist — fiecare picior, fiecare istoric medical este unic și merită o evaluare individuală.
